In sfarsit va vine mintea la cap….

Ministerul Justiţiei (MJ) nu poate face faţă, la ora actuală, procedurilor de insolvenţă la care ar putea apela românii dacă legea falimentului personal va fi adoptată de Parlament, a precizat Liviu Stancu, secretar de stat al MJ. Experţii în insolvenţă estimează că numărul acestor dosare va fi, cel mai probabil, de ordinul zecilor de mii, însă, chiar şi aşa, statul nu este pregătit administrativ pentru această lege – nu există structurile, iar judecătorii trebuie pregătiţi.

„Impactul la adresa Ministerului de Justiţie este major. Suntem ca la biliard. Când lovim noi mingea, una dintre mingile lovite cade la Finanţe. Avem nevoie de un sprijin din partea Ministerului de Finanţe, de a aprecia dacă statul român are capacitatea financiară de a spriji interesul nostru logistic”, a explicat Stancu, făcând o analogie între impactul legii insolvenţei persoanelor fizice şi un bulgăre de zăpadă.

„Bulgărele de zăpadă se rostogoleşte, iar la poalele muntelui ajunge la o dimensiune pe care opinia publică nu o cunoaşte, un bulgăre de probleme care se măreşte, un volum de probleme care trebuie rezolvat de stat”, a precizat secretarul de stat.

El a adăugat că nu poate vorbi încă de cifre, respectiv de personalul şi costurile pe care le-ar presupune introducerea legii deoarece aceste estimări nu au fost încă realizate.

„Colegii din sistemul bancar încă lucrează să ne ofere un set de informaţii pe care să-l analizăm ca să ajungem la o evaluare”, a spus Stancu.

Răzvan Adrian Florescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a avut o intervenţie scurtă, precizând că această lege este o necesitate şi că orice dialog pe această temă este binevenit scopul fiind acela de a avea, în final, o lege funcţională.

Arin Octav Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor ȋn Insolvenţă din România (UNPIR), a subliniat nevoia realizării unui nou studiu de impact.

„Eu cred că trebuie refăcut studiul de impact”, a spus el, adăugând că un studiu de impact ar urma să fie realizat de KPMG şi de Consiliul Investitorilor Străini (CIS).

Speranţa Munteanu, partener KPMG şi reprezentant al CIS, a precizat că realizarea acestui studiu se va dovedi dificilă, având în vedere că nu există nişte ipoteze de la care să se pornească.

„La nivel european nu există o coerenţă în materia insolvenţei persoanei fizice. Este o lege cu o profundă amprentă socială şi de cultură a locului”, a arătat Munteanu. În opinia sa, implementarea actului normativ ar trebui să se facă în cel puţin 12 luni deoarece structurile nu există încă, iar judecătorii care ar urma să arbitreze procedura trebuie pregătiţi.

Stănescu este de părere că românii nu vor apela într-un număr atât de mare la această soluţie de ultimă instanţă.

„Cred că vor fi câteva zeci de mii de dosare, dar tot vor fi cheltuieli suplimentare”, a atras el atenţia, adăugând că în Statele Unite, în criză, mai exact în urmă cu trei ani, circa un milion de persoane au apelat la această soluţie.

„Insolvenţa persoanelor fizice este o lege pe care, în afară de persoanele fizice şi de cei care îi reprezintă, APNC şi asociaţiile de consumatori, este o lege pe care nu o vrea nimeni, numai că nu se poate. Trebuie să înţelegeţi că a venit sorocul. Există acordul BNR şi al instituţiilor internaţionale, care au blocat acest proiect de lege până acum”, a subliniat el.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a precizat la rândul său că poziţia bancherilor s-a schimbat, ARB arătându-se iniţial împotriva unei legi a falimentului personal.

„Între timp, poziţia noastră s-a nuanţat şi în acest moment considerăm că legea insolvenţei este o necesitate, dar este nevoie ca textul final să cuprindă o serie întreagă de lucruri pe care comunitatea, alte instituţii, mă refer aici la Ministerul Justiţiei, dar şi la CSM, deci sunt anumite lucruri care trebuie luate în considerare şi pentru aceasta e nevoie de un efort general în care toate părţile să fie implicate”, a spus Gheţea.

El a arătat că în textul legii ar trebui să fie foarte bine definit termenul de debitor de bună credinţă. Totodată, preşedintele ARB este de părere că ar putea fi luat în considerare introducerea unor plafoane în funcţie de nivelul datoriei. Mai mult, bancherii ar dori ca debitorul să apeleze la această soluţie doar dacă pot demonstra că „a depus diligenţele împreună cu creditorii pentru rezolvarea situaţiei”.

La finele lunii ianuarie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma la rândul său că susţine legea falimentului persoanelor fizice, cu condiţia să fie „o lege bună”, aplicabilă.

FMI cere, înainte de adoptarea legii, o analiză de impact şi consultarea tuturor părţilor implicate.

Preluare http://www.gandul.info/financiar/veste-proasta-venita-astazi-de-la-bnr-pentru-romanii-cu-credite-in-franci-elvetieni-ce-se-va-intampla-chiar-daca-isi-declara-falimentul-personal-13816833

Anunțuri